1. Desfășurare

• – 15-25° lat N și S (excepțional până la 30°);
• – specific în:

Africa: N Africii; de la Atlantic și până la M. Roșie; S Africii, în Kalahari. centrul și vestul Australiei.

Asia: Pen. Arabia; Irak; Pakistan; India.

America: Atacama.

2. Caracteristicile factorilor de mediu

• caracteristici climatice:
  • climat cald și uscat/secetos;
  • amplitudine termică foarte mare;
  • precipitații anuale sub 200 mm, ploi torențiale;
  
  • vânturi specifice: alizee.

• caracteristicile vegetației:
  • plante cu sezon scurt de vegetație;
  • speciile de plante prezintă numeroase adaptări (rădăcini lungi și adânci, frunze reduse, mici, frecvent transformate în spini, ciclu vegetativ scurt pe intervalul de după ploi, dar cu semințe rezistente în lunga perioadă secetoasă).

Fig. 1 Plante deșertice cu sezon scurt de vegetație	Fig. 2 Plante cu rădăcini lungi și adânci
Fig. 3 Plante deșertice cu frunze mici și cerate	Fig. 4 Frunze transformate în țepi

• caracteristicile faunei:
  • faună săracă, cu activitate nocturnă.

Fig. 5 Coiot în deșertul Mojave	Fig. 6 Cămilă în deșertul Australiei

• caracteristicile rețelei hidrografice:
  • există văi seci (ueduri);
  • deșertul traversat de râuri mari, cu apă permanentă (Nil, Senegal, Murray – Australia).

Fig. 7 Vale seacă (ued)	Fig. 8 Ued în Valea Morții
Fig. 9 Fluviul Murray cu debit scăzut în anotimpul secetos

• caracteristicile solului:
  • nefertil, bogat în oxizi de fier și aluminiu;

  Fig. 10 Soluri nefertile, roșiatice, bogate în oxizi de fier

  • există dune de nisip, erguri (dune foarte mari de peste câteva sute de m, în deșertul Namib – cele mai mari), hamade (câmpuri de pietre) și ueduri(văi seci).

  Fig. 11 Dune de nisip	Fig. 12 Dune cu dimensiuni mari
  Fig. 13 Câmpuri de pietre	Fig. 14 Platouri stâncoase (hamadă)

3. Diferențieri regionale

• deșerturile propriu-zise:
  • precipitațiile sunt sub 150 mm/an;
  • vegetație foarte săracă (câteva specii de graminee);
  • cruste de săruri rezultate prin evaporarea apei unor lacuri în depresiunile în care pânza freatică se află la adâncime mică.

  Fig. 15 Vegetație foarte săracă	Fig. 16 Formarea unor cruste de săruri
  Fig. 17 Evaporarea unor lacuri	Fig. 18 Cruste groase de sare

• semideșerturile:
  • cantitatea de precipitații este de 300 – 350 mm/an;
  • peisaje specifice: brusă cu acacii din N Saharei, brusă cu cactacee din Mexic, caatinga braziliană.

  Fig. 19 Vegetație de semideșert	Fig. 20 Brusă cu acacii și cactacee
  Fig. 21 Caatinga	Fig. 22 Incendii de brusă în Australia

• munții din regiunile deșertice:
  • se ridică până la 2000 m;
  • precipitații sub 200 mm/an;
  • amplitudinile termice mari determină dezagregări pe versanți cu pante mari, lipsiți de vegetație și formarea maselor de grohotiș.

  Fig. 23 Versanți cu pante abrupte
  Fig. 24 Versanți lipsiți de vegetație, cu acumulari de grohotiș	Fig. 25 Câmpii de împrăștiere formate din materialele transportate de torenți

• oazele din regiunile deșertice:
  • pânza de apă se află la adâncimi mici;
  • medii favorizabile așezărilor umane și a activităților antropice;
  • culturi de curmali, leandri, arbori de fistic, alte plante necesare alimentației;
  • Dubai, Kuweit, Iran, nordul Libiei, Arabia Saudită;
  • peisaj dominat de construcții și instalații.

  Fig. 26 Pânza freatică aflată foarte aproape de suprafață (în deșertul australian)
  Fig. 27 Oraș dezvoltat în mijlocul deșertului	Fig. 28 Așezare umană în regiunea deșertică
  Fig. 29 Oraș dezvoltat în oază	Fig. 30 Las Vegas dezvoltat în mijlocul deșertului
  Fig. 31 Plantație de curmali	Fig. 32 Cultură de curmali

4. Galerie foto