Procese meteorice

Acțiunea acestor procese conduce la:

• sfărâmarea rocilor; Fig.1 Crăparea și sfărâmarea rocii
• crearea unor pături de materiale grosiere, colțuroase, cu dimensiuni variabile, care acoperă rocile (pe seama lor s-au individualizat solurile și se dezvoltă vegetația). Fig.2 Pături de roci neregulate

Sunt determinate de variațiile de temperatură și de umiditate la contactul dintre roci și aer.

1. Dezagregarea reprezintă procesul de sfărâmare a rocii.

   Aceasta este determinată de:

   • variația diurnă a temperaturii (ziua, valori de +40° C, iar noaptea, în jur de 0° C); se produc dilatări și contractări ce duc la ruperea coeziunii elementelor rocii; acest proces este frecvent în regiunile deșertice; Fig.3 Fisuri în masa rocilor, Fig.4 Crăparea rocilor în urma diferențelor de temperatură, Fig.5 Fisurarea rocii
   • înghețul și dezghețul apei în spargerea rocii (prin îngheț apa din fisuri își mărește volumul, lărgindu-le); Fig.6 Regiune cu îngheț-dezgheț repetate
   • pătrunderea și dezvoltarea rădăcinilor plantelor (îndeosebi arbori) în fisurile rocilor. Fig.7 Copac în sol stâncos, Fig.8 Rădăcinile contribuie la mărunțirea rocilor
2. Alterarea chimică este un proces de distrugere a rocii prin modificarea treptată a alcătuirii chimice și mineralogice; rezultă un produs diferit de roca din care a provenit.

   Se realizează prin următoarele procese:

   • oxidare (rezultă oxizi ușor de îndepărtat);
   • hidratare (apa pătrunde în structura mineralelor, dând un nou mineral; de exemplu, anhidritul trece în gips);
   • carbonatare (apa încărcată cu CO₂ acționează asupra calcarelor și dolomitelor, preluând Ca); Fig.9 Terase de travertin bogate în oxizi de fier
   • hidroliză (alterarea intensă a rocii în climat cald și foarte umed; se ajunge la un reziduu bogat în oxizi și hidroxizi de Al, Fe etc.);
   • dizolvare (apa preia ioni de Na, Ca etc. din roci, transportându-i la distanță);
   • alterare biochimică, efectuată de bacterii, plante etc., prin care sunt extrași diferiți compuși chimici din rocă.

În urma acestor procese rezultă scoarțe de alterare:

• prezente pe suprafețele orizontale;
• au grosimi de la câțiva decimetri la peste doi metri;
• elementele fine, rezultate ale unei alterări intense, se află la suprafață, iar cele grosiere, în adânc; Fig.10 Materiale fine și grosiere în profilul de sol
• sunt diferite în funcție de climat:
  • în cele unde domină înghețul și dezghețul se dezvoltă scoarțe cu mult material grosier rezultat din dezagregări; la fel sunt scoarțele dezvoltate în climatul deșertic; Fig.11 Material rezultat în urma dezagregării, Fig.12 Dezagregare în climat deșertic
  • în zonele cu climat ecuatorial și subecuatorial, alterarea chimică produce transformări mari, scoarța fiind, în final, o acumulare de oxizi de fier și de aluminiu (laterite și bauxite); Fig.13 Forme ale alterarii chimice în climat cald, Fig.14 Litiera si stratul arbustiv al padurii ecuatoriale, Fig.15 Sol în pădurea ecuatorială, Fig.16 Stratul de frunze moarte în pădurea ecuatorială
  • în climatul subtropical, pe calcare, se dezvoltă terra rossa, bogată în oxizi de fier; Fig.17 Sol calcaros, Fig.18 Terra rossa, Fig.19 Sol în regiuni subtropicale
  • în climatul temperat, proporția elementelor fine și grosiere variază în funcție de nuanța climatică. Fig.20 Scoarță de alterare în climat temperat